A primit două premii de film Goya - echivalentul spaniol al unui Oscar, pentru cele mai bune soundtrackuri și a experimentat cu jazz, flamenco, fado și muzică clasică, încercând să se regăsească într-o formă de artă care nu se vede, dar care nu se epuizează niciodată, ca aerul.
Dar ce îi oferă Silviei confort, dincolo de căutarea versurilor potrivite, e să știe că e în liniște cu ea însăși. „Am încercat să fac, într-adevăr, lucruri din suflet”, spune Pérez Cruz într-un interviu. „Asta încetinește procesul, dar pe termen lung merită. Nu vreau ca oamenii să vorbească despre mine, vreau să trăiesc din asta. Cânt în teatre pentru o mie de oameni, dar și pentru 30. Și asta mă face fericită.”
După ce a absolvit secția jazz a Școlii Superioare de Muzică din Catalonia, au urmat câțiva ani de proiecte artistice. Pérez Cruz experimentase încă din facultate cu înființarea unui cvartet împreună cu alte trei colege cu care a adus un aer nou și mult mai accesibil flamencoului, apoi a devenit și zumzetul scenelor spaniole, colaborând pe albumele altor artiști precum basistul Javier Colina, căruia versurile cubane clasice i s-au părut o mănușă potrivită pentru Pérez Cruz. Cântăreața știa că Javier le-a selectat datorită poveștilor pe care le spun versurile, doar o rugase să nu studieze melodiile, ci să le asculte; să le lase să-i țină companie atât cât vor vrea să stea cu ea. Poveștile despre dragoste și lupte stăteau în centrul alegerii de a le înregistra.
După multe treceri prin poveștile altora, a venit momentul să le spună pe cele proprii, în primul album solo. Chitaristul și producătorul Raul Fernandez Miró, care a însoțit-o pe noul ei drum, spune că Pérez Cruz are o viziune completă asupra muzicii. „Nu se gândește doar la voce. Se gândește la tot.” Așa că în 2012 a lansat primul ei proiect solo, 11 Noviembre, urmat în anii viitori de Granada, Domus și Vestida de Nit.
Silvia Pérez Cruz a cântat dintotdeauna. Nu avea cum altfel, cu un tată galician în largul lui în lumea chitărilor și a cântecelor habanere, care alături de mama ei compunea și avea concerte într-un bar local. În adolescență, Silvia cochetase cu saxofonul, bossanova și grupuri jazz sau de cor, mai târziu cu pianul, experimente care i-au adus rulaj pe mici scene europene.
Puțin câte puțin, vocea ei puternică, melancolică și liberă a curs în urechile publicului ei ca un fir de miere care se-așează lent într-un borcan. N-aveai cum s-o confunzi cu altcineva, cu altceva. Pentru că îi place să facă lucrurile bine, Pérez Cruz a decis, după mulți ani aglomerați, să dedice mai mult timp spusului de povești. „Cântecul trebuie să aibă o poveste în care să cred și pe care să mi-l pot însuma”, spune cântăreața. „Cred că sunt sub influența mamei, o bună povestitoare care mereu a crezut că melodiile sunt povești”.
Silvia Pérez Cruz cântă în patru limbi ale peninsulei Iberice, dar și în franceză, germană și engleză, așa că își roagă publicul s-o însoțească într-o călătorie muzicală dincolo de granițe geografice sau chiar temporale. Din repertoriul ei fac parte cântece folk catalane, un lied din anii 1800 sau clasicul Hymne a l'Amour, a lui Edith Piaf, stil diversificat încă de la primele albume. Nu oricine ar fi reușit să aducă varietatea asta sub aceeași umbrelă, însă poveștile puse cap la cap de ea crează o poveste mai mare, universală. E o poveste și despre mine și despre tine.
Unul dintre cântece, Gallo Rojo, Gallo Negro, cunoscut din Războiul Civil spaniol, spune că „era mare cocoșul negru, dar cocoșul roșu era viteaz; cocoșul roșu e viteaz, dar cel negru era prefăcut”. Pérez Cruz l-a învățat când a făcut parte dintr-un concert care onora supraviețuitorii din brigăzile internaționale care luptaseră împotriva dictatorului Francisco Franco. „La concert, bărbații cântau versurile cu lacrimi în ochi”, spune Pérez. „S-au ridicat în picioare, și-au ridicat mâinile și m-am gândit prin câte au trecut. E bine că pot să cânt și să-i ajut să-și amintească”. Așa ajunge Silvia Perez Cruz să înțeleagă poveștile pe care le cântă. Cu desaga plină de povești vine și pe 5 martie la Cinema Pro, pentru cei deschiși nu doar s-o audă, ci s-o asculte.
Video: https://www.youtube.com/watch?v=IMIme0pPEEc
Silvia Pérez Cruz va concerta solo joi, 5 martie, la Cinema Pro cu începere de la ora 20:00. Accesul publicului se face cu începere de la ora 19:30.
Jazz Night Out este un eveniment marca Twin Arts. Anul acesta la Jazz Night Out ne mai întâlnim cu basistul israelian Avishai Cohen, pe 22 aprilie și cu legendarul chitarist Al Di Meola pe 5 mai, ambele concerte având loc la Sala Palatului.
Detalii pe: www.twinarts.ro.
Bilete: categoria III- 120 lei, categoria II-150 lei, categoria I-170 de lei.
Biletele se găsesc în format electronic pe www.iabilet.ro și în rețeaua fizică iabilet.ro/rețea: în toată țara din magazinele Flanco, Librăriile Cărturesti, magazinul Muzica, de la stand-ul de bilete de la Metrou Unirii 1 (langă casa de bilete Metrorex), din magazinele UMAN, Senia și IQ BOX, de la Hard Rock Cafe, Berăria H, Cafe Deko, Club Quantic, Club Vintage și Expirat Halele Carol (între orele 18:00-22:00 (în zilele de funcționare)) și de pe cele 1500 Stații de Plată SelfPay.
Online pe www.iabilet.ro, puteți plăti cu cardul prin Paypal, pe factura Vodafone sau Orange cu plata la sfârșitul lunii sau ramburs cu plata cash prin Fan Curier oriunde în țară.
.