Deva: Dineu cu proști

Peste fundaţiile scriptice bine legate vine în regia impecabilă a lui Ion Caramitru, suflul desăvârşit al unei distribuţii cum nu se putea mai nimerite: Horaţiu Mălăele în rolul prostului trist şi binevoitor; Ion Caramitru, în rolul editorului versat; Medeea Marinescu, amanta beţivă şi isterică; Alexandru Bindea, portărelul mucalit, care tace şi face; Costina Ciuciulică/Teodora Mares, soţia delicată, discretă, dar puţin nefericită; Dorin Andone/Tomi Cristin, un om de lume, degajat şi Alexandru Georgescu, un medic precaut şi categoric. Dintre ei, prostia aproape inocentă, dar teribilă, a lui François răsare senină, cu o graţie burlescă. Horaţiu Mălăele a pus carne cu o migală desăvârşită pe scheletul personajului lui Francis Veber, probabil cu aceeaşi scrupulozitate cu care François plămădea poduri din beţe de chibrit.

E vorba despre o joacă de oameni mari. Un grup de intelectuali, sastisiţi de viaţa pariziană, se ţine de şotii: în fiecare miercuri seară se întâlnesc pentru un dineu cu proşti. Adică fiecare dintre ei, după ce a scotocit după cel mai prost dintre proşti, după ce i-a întocmit cu meticulozitate dosarul, îşi aduce la întâlnirea simandicoasă exemplarul.

Schema e simplă. Acum, cine crede că mergând la piesă va asista la o atare cină delicioasă, uită că piesa de teatru, ca şi scenariul de film, nu se simte bine până când nu are o ruptură de nivel. De data aceasta, ruptura de nivel era cât pe ce să fie de coloană, pentru că editorul Pierre, în sufrageria căruia ne aflăm, suferă nitam-nisam o criză de sciatică. Rămâne încremenit. De şale. Şi în proiect. Pentru că miercurea asta n-o să mai fie niciun dineu! Recomandarea doctorului e mai degrabă o poruncă, iar Pierre, oblojit, îndoit, necăjit, nu poate decât să îl asculte. Dar ce te faci, că prostul lui de săptămâna aceasta e deja pe drum! Odată ajuns la reşedinţa editorului, gafele lui François curg şuvoi, cu inocenţa şi seninătatea autorului lor, provocând cele mai hilare, spumoase şi tragi-comice încurcături: nevasta pleacă de-acasă; încercările soţului de a o recupera sunt date de gol faţă de cel mai mare rival al său (şi presupus amant al delicatei doamne); amanta beţivă, isterică şi iubitoare de câini e dată în vileag; portărelul aterizează zgomotos fix în baia unde erau ascunse obiectele valoroase; se cade, (se) doare, se spumegă, se suferă, se ţipă, se gafează; se răstoarnă tot.